ARCHAEOLOGICAL EXPLORATIONS OF MAGIC AND WITCHCRAFT IN IRON AGE TRANSYLVANIA
ARCHAEOLOGICAL EXPLORATIONS OF MAGIC AND WITCHCRAFT IN IRON AGE TRANSYLVANIA
CERCETĂRI ARHEOLOGICE ÎN CENTRUL ISTORIC AL TIMIŞOAREI – STRADA LUCIAN BLAGA, CAMPANIA 2014
„Despre cetatea medievală și premodernă a Timișoarei nu avem prea multe informații, acestea provenind din izvoare documentare, scrieri istoriografice sau din documente iconografice executate într-o manieră care pune la îndoială veridicitatea reprezentărilor. Informațiile ajunse până la noi sunt legate de evenimente politico-militare sau sunt sumare relatări ale unor călători străini care au vizitat orașul, mai cu seamă în secolul XVII. Izvoarele cartografice vin să completeze paleta de informații, însă planurile sunt de la sfârșitul stăpânirii otomane (începând din ultima treime a secolului XVII). Ele au fost confirmate de săpăturile arheologice, care au oferit informații noi ce contribuie la reconstituirea istoriei cetății.” (din „Cuvânt înainte”)
CERCETĂRI ARHEOLOGICE ÎN CENTRUL ISTORIC AL TIMIŞOAREI – STRADA LUCIAN BLAGA, CAMPANIA 2014
„Despre cetatea medievală și premodernă a Timișoarei nu avem prea multe informații, acestea provenind din izvoare documentare, scrieri istoriografice sau din documente iconografice executate într-o manieră care pune la îndoială veridicitatea reprezentărilor. Informațiile ajunse până la noi sunt legate de evenimente politico-militare sau sunt sumare relatări ale unor călători străini care au vizitat orașul, mai cu seamă în secolul XVII. Izvoarele cartografice vin să completeze paleta de informații, însă planurile sunt de la sfârșitul stăpânirii otomane (începând din ultima treime a secolului XVII). Ele au fost confirmate de săpăturile arheologice, care au oferit informații noi ce contribuie la reconstituirea istoriei cetății.” (din „Cuvânt înainte”)
CORPUSUL RĂSPUNSURILOR LA CHESTIONARELE ION MUŞLEA II MOLDOVA ŞI BUCOVINA CHESTIONARELE II, IV, VII ȘI ȘEZĂTOAREA
„Volumul al II-lea al Corpusului Răspunsurilor la Chestionarele Ion Mușlea (Moldova și Bucovina) adună, în continuarea materialelor publicate în cel dintâi, răspunsurile la cele patru chestionare lansate de directorul fondator al Arhivei ce Folklor a Academiei Române în primii patru ani de activitate, respectiv la Chestionarul II: Obiceiuri de vară (1931); Chestionarul IV: Obiceiuri de primăvară (1932); Chestionarul VII: Calendarul poporului pe lunile octombriedecembrie (1933) și Chestionarul Șezătoarea și literatura ei (1933), răspunsuri pe care le-a indexat pe fișele indicelui tematic și ale celui pe localități. Toate răspunsurile provin de la corespondenții satelor din spațiul etnocultural al Moldovei și Bucovinei dintre Prut și Carpații Răsăriteni.” din Prefață
CORPUSUL RĂSPUNSURILOR LA CHESTIONARELE ION MUŞLEA II MOLDOVA ŞI BUCOVINA CHESTIONARELE II, IV, VII ȘI ȘEZĂTOAREA
„Volumul al II-lea al Corpusului Răspunsurilor la Chestionarele Ion Mușlea (Moldova și Bucovina) adună, în continuarea materialelor publicate în cel dintâi, răspunsurile la cele patru chestionare lansate de directorul fondator al Arhivei ce Folklor a Academiei Române în primii patru ani de activitate, respectiv la Chestionarul II: Obiceiuri de vară (1931); Chestionarul IV: Obiceiuri de primăvară (1932); Chestionarul VII: Calendarul poporului pe lunile octombriedecembrie (1933) și Chestionarul Șezătoarea și literatura ei (1933), răspunsuri pe care le-a indexat pe fișele indicelui tematic și ale celui pe localități. Toate răspunsurile provin de la corespondenții satelor din spațiul etnocultural al Moldovei și Bucovinei dintre Prut și Carpații Răsăriteni.” din Prefață
ELEMENTE DE CULTURĂ MATERIALĂ MEDIEVALĂ (SEC. XIII-XV) DIN DEPRESIUNEA SILVANIEI ȘI ZONELE ÎNVECINATE
„În zona Sălajului (în special în Depresiunea Silvaniei), cercetarea arheologică a evului mediu s-a axat mai mult asupra părţii sale timpurii (sec. VII-XI). Perioada sec. XI-XIII (perioada Arpadiană) a beneficiat de puţine săpături, iar etapa cronologică post sec. XIII (perioada sec. XIII-XV în cazul de faţă) este aproape necunoscută din punct de vedere arheologic. Am folosit termenul de „aproape necunoscută” deoarece există totuși câteva obiective arheologice care au beneficiat (într-o măsură sau alta) de săpături arheologice însă rezultatele au rămas nepublicate.
Pornind de la această realitate arheologică a zonei, prezentul demers și-a propus să facă cunoscute câteva componente ale culturii materiale medievale a sec. XIII-XV identificate în urma unor cercetări arheologice recente, dar și a unora mai vechi, cunoscute deja, asupra cărora ne-am propus să insistăm mai mult cu acest prilej (de ex. pintenul ornamentat descoperit la Aghireș Sub pășune).” din Motivaţie. Repere geografice
ELEMENTE DE CULTURĂ MATERIALĂ MEDIEVALĂ (SEC. XIII-XV) DIN DEPRESIUNEA SILVANIEI ȘI ZONELE ÎNVECINATE
„În zona Sălajului (în special în Depresiunea Silvaniei), cercetarea arheologică a evului mediu s-a axat mai mult asupra părţii sale timpurii (sec. VII-XI). Perioada sec. XI-XIII (perioada Arpadiană) a beneficiat de puţine săpături, iar etapa cronologică post sec. XIII (perioada sec. XIII-XV în cazul de faţă) este aproape necunoscută din punct de vedere arheologic. Am folosit termenul de „aproape necunoscută” deoarece există totuși câteva obiective arheologice care au beneficiat (într-o măsură sau alta) de săpături arheologice însă rezultatele au rămas nepublicate.
Pornind de la această realitate arheologică a zonei, prezentul demers și-a propus să facă cunoscute câteva componente ale culturii materiale medievale a sec. XIII-XV identificate în urma unor cercetări arheologice recente, dar și a unora mai vechi, cunoscute deja, asupra cărora ne-am propus să insistăm mai mult cu acest prilej (de ex. pintenul ornamentat descoperit la Aghireș Sub pășune).” din Motivaţie. Repere geografice
FAMILIA FLONDOR VERSUS DESTINUL BUCOVINEI ISTORICE
„Membrii familiei Flondor au fost direct legați prin viața, activitățile și rolurile politice și sociale pe care și le‑au asumat la un moment dat de evoluția Bucovinei. Din aceste considerente, am optat pentru prezentarea contextuală a personalităților aparținătoare familiei Flondor, în detrimentul dezvoltării exhaustive a vieții acesteia. Acest tip de abordare reprezintă de fapt cheia prezentei lucrări.
Familia Flondor reprezintă una dintre cele mai importante familii românești din Bucovinei Istorice. Flondorii și‑au pus o amprentă incontestabilă și inconfundabilă asupra spațiului public, social, cultural și administrativ din Bucovina, Iancu cavaler de Flondor având un rol deosebit în Unirea Bucovinei cu Regatul Român, Tudor fiind un apreciat compozitor1, Șerban un politician rasat, baronul Nicolae (Nicu Flondor) deputat și primar al municipiului Cernăuți în trei rânduri2, iar Gheorghe ultimul rezident regal al ținutului Suceava3. Strâns legat de destinul Bucovinei, destinul Flondorilor a fost și el unul puternic marcat de evoluția evenimentelor politice care au definit, configurat și determinat evoluția provinciei în ansamblul ei.” din Introducere
FAMILIA FLONDOR VERSUS DESTINUL BUCOVINEI ISTORICE
„Membrii familiei Flondor au fost direct legați prin viața, activitățile și rolurile politice și sociale pe care și le‑au asumat la un moment dat de evoluția Bucovinei. Din aceste considerente, am optat pentru prezentarea contextuală a personalităților aparținătoare familiei Flondor, în detrimentul dezvoltării exhaustive a vieții acesteia. Acest tip de abordare reprezintă de fapt cheia prezentei lucrări.
Familia Flondor reprezintă una dintre cele mai importante familii românești din Bucovinei Istorice. Flondorii și‑au pus o amprentă incontestabilă și inconfundabilă asupra spațiului public, social, cultural și administrativ din Bucovina, Iancu cavaler de Flondor având un rol deosebit în Unirea Bucovinei cu Regatul Român, Tudor fiind un apreciat compozitor1, Șerban un politician rasat, baronul Nicolae (Nicu Flondor) deputat și primar al municipiului Cernăuți în trei rânduri2, iar Gheorghe ultimul rezident regal al ținutului Suceava3. Strâns legat de destinul Bucovinei, destinul Flondorilor a fost și el unul puternic marcat de evoluția evenimentelor politice care au definit, configurat și determinat evoluția provinciei în ansamblul ei.” din Introducere
INGINERIA – ARTĂ SAU MEȘTEȘUG (VOL IV)
INGINERIA – ARTĂ SAU MEȘTEȘUG (VOL IV)
INGINERIA – ARTĂ SAU MEȘTEȘUG (VOL V)
INGINERIA – ARTĂ SAU MEȘTEȘUG (VOL V)
INGINERIA – ARTĂ SAU MEȘTEȘUG (VOL VI)
INGINERIA – ARTĂ SAU MEȘTEȘUG (VOL VI)
LOCUIREA TERITORIULUI NORD-VESTIC AL ROMÂNIEI ÎNTRE ANTICHITATEA TÂRZIE ȘI PERIOADA DE ÎNCEPUT A EPOCII MEDIEVALE TIMPURII (MIJLOCUL SEC. V – SEC. VII TIMPURIU)
CUPRINS
Cuvânt înainte
I. INTRODUCERE
I.1. Despre metodă, limitele cronologice şi delimitarea teritoriului studiat
I.2. Date generale despre geografia zonei
I.3. Evoluţia cercetărilor arheologice
II. VESTIGII DIN SEC. V ŞI PRIMELE DOUĂ TREIMI ALE SECOLULUI VI
II.1. Unele observaţii
II.2. Barbaricum-ul din nord-vestul României la sfârşitul epocii romane imperiale şi în perioada de început a epocii migraţiilor
II.2.1. Etapa finală a epocii romane imperiale târzii (C3)
II.2.2. Perioada finală a sec. IV şi cea de început a sec. V (etapele C3/D1 sau D1)
II.3. Primele două treimi ale sec. V (etapele D2 şi D2/3)
II.3.1. Aşezări
II.3.2. Descoperiri funerare
II.3.3. Tezaure şi descoperiri izolate (fără context cunoscut)
II.4. Ultima treime a sec. V (etapa D3) şi primele două treimi ale sec. VI
II.4.1. Aşezări şi locuinţe
II.4.1.1. Observaţii generale
II.4.1.2. Inventarul: pieptenii de os
II.4.1.3. Inventarul: ceramica
II.4.2. Descoperiri funerare
II.5. Concluzii
II.5.1. Observaţii generale cu privire la cronologia vestigiilor
II.5.2. Repere pentru o examinare a evoluţiei habitatului
II.5.3. Populaţia ca „grupuri etnice” (gentes)
III. TERITORIUL NORD-VESTIC AL ROMÂNIEI ŞI KHAGANATUL AVAR ÎN PERIOADA SA DE ÎNCEPUT (EPOCA AVARĂ TIMPURIE)
III.1. Câteva precizări
III.2. Descoperiri avare timpurii (568–630)
III.3. Concluzii
IV. CEI MAI VECHI SLAVI ÎN SPAŢIUL NORD-VESTIC AL ROMÂNIEI (ORIZONTUL LAZURI-PIŞCOLT)
IV.1. Câteva precizări
IV.2. Slavii timpurii în cercetarea arheologică (repere)
IV.3. Slavii timpurii în cercetarea arheologică românească
IV.4. Aşezări şi locuinţe
IV.4.1. Evoluţia cercetărilor de teren
IV.4.2. Locuirea (aşezările) în relaţie cu mediul geografic
IV.4.3. Aşezările: dimensiuni şi structura internă
IV.4.4. Tipuri de locuinţe şi variante de construcţie
IV.4.5. Locuinţele: suprafaţă, adâncime, orientare şi poziţia intrării
IV.4.6. Instalaţii pentru foc în interiorul locuinţelor
IV.4.6.1. Precedente ale cuptoarelor din sec. VI–VII în regiunea Tisei superioare
IV.4.6.2. Cuptoarele de lut: relaţii cronologice şi culturale
IV.4.6.3. Cuptoarele de piatră: relaţii cronologice şi culturale
IV.4.6.4. Instalaţii pentru foc: concluzii
IV.4.7. Alte amenajări în interiorul locuinţelor
IV.4.8. Construcţii cu rol economic sau mixt, alte amenajări gospodăreşti în interiorul aşezărilor
IV.5. Descoperiri funerare (cimitire cu morminte plane de incineraţie)
IV.5.1. Amplasare, topografia internă
IV.5.2. Gropile mormintelor
IV.5.3. Detalii ale ritualului funerar şi inventarul
IV.5.4. Observaţii antropologice
IV.5.5. Concluzii
IV.6. Inventarul
IV.6.1. Ceramica: vasele lucrate cu mâna
IV.6.1.1. Caracteristicile pastei ceramice şi aspecte tehnologice
IV.6.1.2. Vasele întregi: forme şi tipuri (analiză morfologică)
IV.6.1.3. Vasele întregi: analogii şi datări propuse
IV.6.1.4. Părţile superioare ale vaselor (analiză morfologică)
IV.6.1.5. Fundurile vaselor (analiză morfologică)
IV.6.1.6. Decorul
IV.6.2. Ceramica: vase modelate la roata înceată
IV.6.2.1. Lansarea producţiei ceramicii modelate la roata înceată în mediul slav timpuriu
IV.6.3. Ceramica: vase modelate la roata rapidă
IV.6.4. Despre poziţia vaselor în locuinţe, reprezentare cantitativă şi funcţionalitatea lor
IV.6.5. Platourile de lut
IV.6.6. Vălătuci şi „pâinişoare” din lut ars
IV.6.7. Alte obiecte de lut în legătură cu cuptoarele
IV.6.8. Podoabe şi accesorii vestimentare
IV.6.8.1. Brăţară
IV.6.8.2. Catarame
IV.6.9. Unelte şi alte obiecte de uz cotidian
IV.6.9.1. Fusaiole
IV.6.9.2. Greutăţi pentru războiul de ţesut vertical
IV.6.9.3. Greutăţi pentru plasă (?)
IV.6.9.4. Pietre pentru ascuţit (cute)
IV.6.9.5. Râşniţe manuale rotative şi alte obiecte din piatră
IV.6.9.6. Amnare
IV.6.9.7. Obiecte în legătură cu practicarea unor activităţi metalurgice
IV.6.9.8. Piepteni de os (corn)
IV.6.10. Obiecte cu utilitate neclară
IV.7. Cronologie
IV.7.1. Cronologie relativă
IV.7.1.1. Concluzii
IV.7.2. Cronologie absolută
IV.8. Credinţe şi practici magico-religioase
IV.8.1. „Pâinişoarele” de lut
IV.8.2. Ritual în legătură cu abandonul locuinţei (?)
IV.9. Structuri depistabile ale vieţii economice
IV.9.1. Cultivarea plantelor
IV.9.2. Creşterea animalelor
IV.9.3. Meşteşuguri
IV.10. Concluzii
V. Catalog Anexe/Appendices
Bibliografie/References
Abridged version
List of Plates and Appendices
Planşe/Plates
LOCUIREA TERITORIULUI NORD-VESTIC AL ROMÂNIEI ÎNTRE ANTICHITATEA TÂRZIE ȘI PERIOADA DE ÎNCEPUT A EPOCII MEDIEVALE TIMPURII (MIJLOCUL SEC. V – SEC. VII TIMPURIU)
CUPRINS
Cuvânt înainte
I. INTRODUCERE
I.1. Despre metodă, limitele cronologice şi delimitarea teritoriului studiat
I.2. Date generale despre geografia zonei
I.3. Evoluţia cercetărilor arheologice
II. VESTIGII DIN SEC. V ŞI PRIMELE DOUĂ TREIMI ALE SECOLULUI VI
II.1. Unele observaţii
II.2. Barbaricum-ul din nord-vestul României la sfârşitul epocii romane imperiale şi în perioada de început a epocii migraţiilor
II.2.1. Etapa finală a epocii romane imperiale târzii (C3)
II.2.2. Perioada finală a sec. IV şi cea de început a sec. V (etapele C3/D1 sau D1)
II.3. Primele două treimi ale sec. V (etapele D2 şi D2/3)
II.3.1. Aşezări
II.3.2. Descoperiri funerare
II.3.3. Tezaure şi descoperiri izolate (fără context cunoscut)
II.4. Ultima treime a sec. V (etapa D3) şi primele două treimi ale sec. VI
II.4.1. Aşezări şi locuinţe
II.4.1.1. Observaţii generale
II.4.1.2. Inventarul: pieptenii de os
II.4.1.3. Inventarul: ceramica
II.4.2. Descoperiri funerare
II.5. Concluzii
II.5.1. Observaţii generale cu privire la cronologia vestigiilor
II.5.2. Repere pentru o examinare a evoluţiei habitatului
II.5.3. Populaţia ca „grupuri etnice” (gentes)
III. TERITORIUL NORD-VESTIC AL ROMÂNIEI ŞI KHAGANATUL AVAR ÎN PERIOADA SA DE ÎNCEPUT (EPOCA AVARĂ TIMPURIE)
III.1. Câteva precizări
III.2. Descoperiri avare timpurii (568–630)
III.3. Concluzii
IV. CEI MAI VECHI SLAVI ÎN SPAŢIUL NORD-VESTIC AL ROMÂNIEI (ORIZONTUL LAZURI-PIŞCOLT)
IV.1. Câteva precizări
IV.2. Slavii timpurii în cercetarea arheologică (repere)
IV.3. Slavii timpurii în cercetarea arheologică românească
IV.4. Aşezări şi locuinţe
IV.4.1. Evoluţia cercetărilor de teren
IV.4.2. Locuirea (aşezările) în relaţie cu mediul geografic
IV.4.3. Aşezările: dimensiuni şi structura internă
IV.4.4. Tipuri de locuinţe şi variante de construcţie
IV.4.5. Locuinţele: suprafaţă, adâncime, orientare şi poziţia intrării
IV.4.6. Instalaţii pentru foc în interiorul locuinţelor
IV.4.6.1. Precedente ale cuptoarelor din sec. VI–VII în regiunea Tisei superioare
IV.4.6.2. Cuptoarele de lut: relaţii cronologice şi culturale
IV.4.6.3. Cuptoarele de piatră: relaţii cronologice şi culturale
IV.4.6.4. Instalaţii pentru foc: concluzii
IV.4.7. Alte amenajări în interiorul locuinţelor
IV.4.8. Construcţii cu rol economic sau mixt, alte amenajări gospodăreşti în interiorul aşezărilor
IV.5. Descoperiri funerare (cimitire cu morminte plane de incineraţie)
IV.5.1. Amplasare, topografia internă
IV.5.2. Gropile mormintelor
IV.5.3. Detalii ale ritualului funerar şi inventarul
IV.5.4. Observaţii antropologice
IV.5.5. Concluzii
IV.6. Inventarul
IV.6.1. Ceramica: vasele lucrate cu mâna
IV.6.1.1. Caracteristicile pastei ceramice şi aspecte tehnologice
IV.6.1.2. Vasele întregi: forme şi tipuri (analiză morfologică)
IV.6.1.3. Vasele întregi: analogii şi datări propuse
IV.6.1.4. Părţile superioare ale vaselor (analiză morfologică)
IV.6.1.5. Fundurile vaselor (analiză morfologică)
IV.6.1.6. Decorul
IV.6.2. Ceramica: vase modelate la roata înceată
IV.6.2.1. Lansarea producţiei ceramicii modelate la roata înceată în mediul slav timpuriu
IV.6.3. Ceramica: vase modelate la roata rapidă
IV.6.4. Despre poziţia vaselor în locuinţe, reprezentare cantitativă şi funcţionalitatea lor
IV.6.5. Platourile de lut
IV.6.6. Vălătuci şi „pâinişoare” din lut ars
IV.6.7. Alte obiecte de lut în legătură cu cuptoarele
IV.6.8. Podoabe şi accesorii vestimentare
IV.6.8.1. Brăţară
IV.6.8.2. Catarame
IV.6.9. Unelte şi alte obiecte de uz cotidian
IV.6.9.1. Fusaiole
IV.6.9.2. Greutăţi pentru războiul de ţesut vertical
IV.6.9.3. Greutăţi pentru plasă (?)
IV.6.9.4. Pietre pentru ascuţit (cute)
IV.6.9.5. Râşniţe manuale rotative şi alte obiecte din piatră
IV.6.9.6. Amnare
IV.6.9.7. Obiecte în legătură cu practicarea unor activităţi metalurgice
IV.6.9.8. Piepteni de os (corn)
IV.6.10. Obiecte cu utilitate neclară
IV.7. Cronologie
IV.7.1. Cronologie relativă
IV.7.1.1. Concluzii
IV.7.2. Cronologie absolută
IV.8. Credinţe şi practici magico-religioase
IV.8.1. „Pâinişoarele” de lut
IV.8.2. Ritual în legătură cu abandonul locuinţei (?)
IV.9. Structuri depistabile ale vieţii economice
IV.9.1. Cultivarea plantelor
IV.9.2. Creşterea animalelor
IV.9.3. Meşteşuguri
IV.10. Concluzii
V. Catalog Anexe/Appendices
Bibliografie/References
Abridged version
List of Plates and Appendices
Planşe/Plates