ABANDONURI IMPERIALE

La temelia noii abordări a problematicii „retragerii aureliane” propusă în această lucrare se află constarea, făcută de autorul acestor rânduri, că în literatura științifică de dată recentă s‑au acumulat o seamă de informații și de dezvoltări teoretice care ne‑ar putea permite să regândim această temă de cercetare în termeni semnificativ diferiți de cei utilizați până acum în îndelungata dispută istoriografică privitoare la ceea ce „s‑a[r fi] întâmplat de fapt” în ultimele decenii ale stăpânirii romane în Dacia și în următoarele (cam multe) veacuri obscure ale istoriei românilor. În consecință, consider că, plecând de la avansurile epistemice înregistrate în ultimele decenii în mai multe domenii ale cunoașterii, în momentul de față suntem în poziția fericită de a putea încerca punerea în operă a unei schimbări radicale a paradigmei conceptuale utilizate pentru investigarea evenimentelor și proceselor istorice subsumate îndeobște sub sintagma „retragerea aureliană”. (din „Introducere”)

10 în stoc